Moartea lui Fulger (de George Coșbuc) În goana roibului un sol, Cu frîu-n dinți și capul gol, Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind Și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. El duce regelui răspuns, Din tabără. Și ține-ascuns Sub straiul picurînd de ploi Pe cel mai bun dintre eroi - Atîta semn de la război, Și-a fost de-ajuns! Pe Fulger mort! Pe-un mal strain L-a fulgerat un braţ hain! De-argint e alb frumosu-i port, Dar roş de sange-i albul tort, Şi pieptul gol al celui mort De lanci e plin. Sarmanul crai! Cand l-a vazut Şi, cand de-abia l-a cunoscut, Cu vuiet s-a izbit un pas De spaima-n laturi şi-a ramas Cu pumnii stranşi, fara de glas, Ca un pierdut Să vezi pământul pe-unde treci! El nu e mort! Trăieşte-n veci, E numai dus. N-am cap şi chip pe toţi să-i spui Şi-aş spune tot ce ştiu, dar cui? Că de copil eu m-am luptat În rând cu Volbură-mpărat Şi ştiu pe Crivăţ cel turbat Ca ţara lui. Ce oameni! Ce sunt cei de-acum! Şi toţi s-au dus pe-acelaşi drum. Ei şi-au plinit chemarea lor Eminescu imagineaza in poezia „Lacul" o intalnire cu fiinta iubita care este pentru el unica si ideala. Prima strofa a poeziei prezinta o imagine feerica a lacului incarcat cu flori de nufar. Lacul apare apoi personificat si vibreaza impreuna cu poetul. Strofa a doua cuprinde motivul asteptarii, infatisat insa ca posibilitate. Moartea lui Fulger In goana roibului un sol, Cu frau-n dinti si-n capul gol, Rasare, creste-n zari venind, Si zarile de-abia-l cuprind, Si-n urma-i corbii croncanind Alearga stol. El duce regelui raspuns Din tabara. Si tine-ascuns Sub straiul picurand de ploi Pe cel mai bun dintre eroi Atata semn de la razboi, Si-a fost de-ajuns! Pe Fulger mort Moartea lui Fulger - de George Coşbuc . 7.9/ 10 - 120 de voturi. Moartea lui Fulger. În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol, Pe Fulger mort! Pe-un mal străin. L-a fulgerat un braţ hain! De-argint e alb frumosu-i port, Dar roş de sânge-i albul tort, Şi pieptul gol al celui mort. OId8.

moartea lui fulger comentariu pe strofe